Caută si pastreaza mereu o bucata de cer deasupra vietii tale
Cine nu cunoaște “celebra””intersecție de la Sărata din Bacău? Unde
stau fetițele ce-și vând, constrânse de împrejurări,trupul
bărbaților…bărbați ce în mod conștient și liber își vând sufletul
cumpărând de la ele clipe efemere de plăcere?? Trecând intr-o zi cu
mașina pe acolo mi-am oprit privirile asupra unei tinere , o copilă abia
ieșită din adolescentă. Trupul ei mai păstra încă urmele copilăriei,
formele fiindu-i încă nedefinite, dar ea încerca sa mascheze asta
printr-un machiaj strident si o țigară ținută stângaci în mână. Cu un
minijup provocator si o privire de-o inocență năucitoare, părea
desprinsă dintr-un loc total diferit și așezată la întâmplare acolo. Nu
se deosebea cu nimic de una din adolescentele de pe stradă. Pentru o
clipă mi s-a strâns inima gândindu-mă ”are vârsta fetelor mele”…
Am
cumpărat rapid o tavă de plăcinte calde și am pus in borcane de 400 de
grame ceai fierbinte. Poate le mai încălzește puțin sufletul și trupul
înghețat pe gerul năprasnic de afară… Am oprit mașina si-un grup de 4-5
fete au dat năvală….s-au oprit buimăcite: nu eram un client, de ce-am
oprit atunci? Am ieșit cu ceaiul și plăcintele și le-am întins fără să
spun un cuvânt. Nici una nu a luat plăcintă ci doar ceaiul din borcanele
de bulion de 400 de grame. IL țineau strâns in mâini și așa am putut să
vad că degetele erau vinete de frig.
– De ce nu beți ceaiul? am întrebat curioasă.
– Sticla păstrează așa de bine căldura, ne dezmorțim întâi mâinile apoi bem.
– Ah, da, am înțeles
Cu pași șovăitori și cu privirea uimită m-am apropiat de frumoasa( așa o denumisem în gând) Doamne-ajuta-mă să-i pot vorbi !
– Bună, i-am spus
– Bună, mi-a răspuns cu privirea uimită. Mulțumesc pentru ceai, dar de ce faceți asta?
– Pur și simplu…sau dacă vrei să știi adevărul, am și eu o fată acasă,un pic mai mică decât tine, semeni cu ea.
– O iubiți? m-a întrebat brusc
– Enorm, mai mult decât viața mea!
– Să aveți grijă de ea ! să nu ajungă unde am ajuns am ajuns eu…sa-i
dați bani să-ți cumpere tot ce-și dorește ea…haine, cizme cu blăniță…
– De asta ai ajuns aici? Nu-ți dădeam bani de haine?
– Nu numai de asta, nu mă iubeau, le încurcam existența, eram o anexă
în viața lor și m-au făcut să simt așa de bine asta încât uneori îmi
venea sa-mi cer scuze că exist!
– Woau! Ești inteligentă… și foarte frumosă, sper că îți dai seama că locul tău nu e aici
– Mă privește melancolic
– Și unde credeți că e locul meu? Există un loc unde să fiu primită
fără să mi se pună o sută de întrebări? Fără să dau o mie de explicații?
Să fiu pur și simplu iubită pentru ceea ce sunt și nu pentru ceea ce-aș
putea fi ? Știți…Odată, nu prea demult, m-am înfiorat și eu la
atingerea unui băiat și am roșit când am fost pupată prima oara pe
obraz, astăzi…își duce mana fără ceai la ochi.
– Dumnezeule mare îmi
spun in gând. Uite, nu ști cum te cheamă, dar daca vrei, doar dacă vrei
te pot ajuta fără să pun nici o întrebare… promit!
– Pe bune? Îmi răspunde brusc și cu un ton violent. De ce faceți asta? De ce va pasă de noi?
– Ce te deranjează de fapt?
– Mă deranjează , da, mă deranjează că vreți să mă faceți să cred că
există și astfel de oameni cărora le pasă de trupul meu sau de viața
mea, sau de ce voi manca eu mâine…și nu e adevărat!
– Ba da , uite eu exist in realitate aici , lângă tine
– Nu, nu-i adevărat, nu tu ești realitatea din viața mea, tu ai vent
azi aici, din întâmplare, poate că dai de pomană cuiva drag, poate o
faci din milă, oricum mâine nu vei mai fi aici, nici poimâine, nici
răspoimâine…Realitatea din viața mea sunt cei 5-6 clienți pe care-i am
zilnic si care-mi terfelesc trupul în mașină, ĂIA SUNT REALITATEA DIN
VIATA MEA! Cei care vin constant în viața mea, nu tu , o întâmplare !
mi-a spus cu ură și împingându-mă cu degetul arătător…
– Te înțeleg
atât de bine, dacă ai vrea să te lași ajutată …dacă ai vrea să scapi de
locul acesta, ești frumoasa si inteligenta , locul tău nu-i aici.
Crede-mă, te pot ajuta!
– Nu stiu daca vreau, nu mai am incredere in oameni, nu te supăra, iartă-mă daca te-am speriat, sunt doar revoltata, atata tot.
In timp ce vorbea, o masina Range Rover, a oprit la doi pasi de mine,
si înainte de a mă dezmetici, frumoasa a făcut un semn din mană
șoferului. Un tanar cu ochelari de soare, desigur, cum altfel, doar nu
voia să fie recunoscut…un tanar frumos și bogat , unul care a avut alt
start in viață și care putea cumpăra trupuri…trupul copilandru al
frumoasei mele, i-a raspuns la salut. Am ezitat o fractiune de secundă
după care m-am hotărat brusc. Am intrat la el in masină și –am vorbit
cat am putut de repede.
– Nu mă prostituez, dimpotrivă, consiliez,
adică încerc să salvez ce se mai poate salva. Vreau doar sa stau 5
minute de vorba cu tine, inainte de-a ti satisface instinctul…
– Si daca nu vreau? Te rog sa iesi…
– Nu înainte de a-ți spune ceea ce am de spus chiar de-ar fi sa ma
arunci din masină. Mașina mea e parcata câtva metri mai încolo si in ea e
cineva care vede tot ce se întâmpla acum .
– Cine esti si ce vrei de la mine? Sunt liber sa fac ce vreau, da ? Fac ce vreau eu, bine?
– Nu , nu e bine, atat timp cat ucizi nu e bine si nu poti sa umbli
senin printre oameni , intelegi ? pricepi? Ce fac ele se cheama in mod
legal prostitutie si e pedepsita de lege, ce faci tu se cheamă ucigaș de
suflete si nu e trecută in nici un cod penal. Te-ai salutat cu fata
aceea si deduc de aici ca nu vii prima oara la ea, ei bine, fata aceea
are vârsta fetei mele si mai mult de atât seamănă leit cu fata mea…. Nu
vreau să mai facă ceea ce face. E un suflet curat si sincer si pe
deasupra e si inteligentă, o combinație rară, pricepi?
– Am remarcat, da e inteligentă…a spus cu un zâmbet ciudat pe care l-am identificat imediat uluită. Era îndrăgostit de ea !
– Uite ce vreau sa-ti spun, nu știu cine ești si nici tu nu știi cine
sunt. Fata asta care ne privește acum mirată, merită o soartă mai buna
decât să-și vândă trupul unor necunoscuți. Inteleg din felul in care o
privesti că nu ti-e chiar indiferentă..
– E altfel decat celalate, e frumoasă și sensibilă
– Exact i-am răspuns, nu stiu dacă realizezi că poți să-i schimbi
soarta, s-o determini prin atitudinea ta să nu mai facă ce face…să nu
mai facă din obligație ceea ce-ar putea face din plăcere… din dragoste,
înțelegi ce-ți spun?
– Nu-i puteam vedea ochii din cauza ochelarilor dar i-am observat tresărirea mâinii pe volanul mașinii
– Ce vreți să spuneți? Eu sunt un simplu client, unul din cei mulți
care vin la ea …nu vreau sa mai sufăr, nu vreau sa mai iubesc…ce vreți
de la viata mea a strigat aproape cu disperare?
– Ce vreau? Vreau sa
te fac sa crezi ca mai poți fi fericit, oricâtă nefericire ai fi adunat
până acum, că nu e încă totul pierdut pentru tine atâta timp cat ai
tinerețea de partea ta , vreau sa te fac sa crezi tu asta si să o faci
si pe ea să creadă la fel.
– Sigur nu sunteti mama ei ? De unde atat interes pentru ea?
– Nu pot sa-ti spun mai multe acum, si nici nu e important, nu sunt
mama ei și nu am nici un interes cu ea decat să fie fericită. Ma ajuti,
te rog?
– Doamneeee! Uite ce-i, ai nimerit-o prost, eu nu mai cred
in fericire, de asta sunt aici, intelegi ? încerc să împrumut niste
fericire…pentru mine sa fii fericit e doar o adunatura de cuvinte fără
sens
– Numai că tu nu o imprumuti, o furi. Si asta e o fericire care
nu implineste, care nu dă sens, care nu te scapăde obsesii, oricate ai
avea.
– Tu ai un manual cu instructiuni, cumva?
– Te intereseaza?
– …doar de curiozitate, da , mă interesează , fir-ar să fie de
fericire? De ce nu ne spune nimeni concret cum o putem gasi ? Ne-au
lăsat sa orbecăim în întuneric, sa cutreieram Pământul si sa ne dam de
sute de ori peste cap, sa facem spagatul uneori si sa stăm in cumpăna.
Sa săpam adânc in noi. Șanțuri, tranșee, fundații. Sa ne înfometam, sa
ne stingem de sete, sa tremuram. Totul pentru a o găsi.
– Asta
pentru că nu ti-a spus nimeni că fericirea e un exercițiu care se
învață, treptat. pornind de la trei cuvinte. Trei. Atât. Trei cuvinte
care sa te umple de sens.
– Trei cuvinte??
– Trei cuvinte care
sa taie adânc in toate celelalte cuvinte rostite vreodată…Acea pereche
de cuvinte pe care sa dorești mai apoi sa o rostești cu voce tare…
Uneori in șoapta… Uneori in liniște deplina… cine știe, uneori poate in
treacăt, intre doua zâmbete complice. In lacrimi. In genunchi. Oriunde
si peste tot. Trei cuvinte pentru a -ți da șansa de a fi, cândva, cu
adevărat fericit. Vrei să le afli?
– Da, da, vreau, spune-le te rog, te implor!
– Trei cuvinte: „Fii tu însăți”… si…scrie-ți propriul tău roman!Nu
aici, nu intr-o mașină, nu in modul acesta primitiv si barbar. Fă din
femeia aceasta, poezia care să dea sens vieții tale anoste!Tu nu ești in
realitate ceea ce se vede cu ochiul liber. Nu ești un cumpărător de
ocazii și nici ea o vânzătoare de iluzii. Ești mult mai profund si poți
schimba realitatea! Azi. Aici. Acum. Invit-o intr-un loc cald si plăcut,
beți o cafea si afla-i povestea de viață. Vei rămâne surprins. Poți
dacă vrei să fii o realitate constantă în viața ei si nu doar o ocazie.
Vrei?
Glasul imi tremura, la fel si mana de emoția pe care am
încercat-o vorbindu-i. Si-a pus capul pe volan cateva secunde, secunde
in care eu mi-am tinut respiratia si am soptit in gand:”Doamne Iisuse
Hristoase trimite-ti harul” .Apoi si-a dat ochelarii jos, m-a privit in
ochi si a rostit :
– Da, vreau. Iti multumesc ! Ma cheama Alexandru!
– Si eu iti multumesc Alexandru! Ma cheama Nusa !
– Dacă nu ai fi spus vorbele acelea despre fericire nu m-ai fi convins, dar asa ai castigat.
– Incă nu, incă nu, o să cred că am castigat atunci cand nu o voi mai
vedea pe ea aici, intelegi ?Cand voi sti-o pe ea fericită atunci voi
castiga.
– Iti promit ca voi face tot ce-mi stă in putință sa o fac fericită. Asteapta putin.
S-a dat jos din masină, si a deschis portiera din dreptul frumoase.
Intră te rog, i-a spus. Fata a intrat uimită cu privirea fixată pe mine.
– Uite, Alina, astazi vom incerca sa schimbam ceva din realitatea asta pe care o traim zi de zi …
– Mai exact ce ? a intrebat fata
– Vom incerca sa fim fericiti ! vrei ?
– Cine n-ar vrea? Sigur ca vreau!ce trebuie sa fac pentru asta?
– Pentru inceput sa bem o cafea intr-un loc cald si linistit…
– Ce se intampla? A zis fata uimită Ce inseamna asta ?
– Inseamnă ca incercam sa fim fericiti asa cum ti-am spus. Si sa ai incredere ca totul va fi bine.
– Vreau a raspuns fata. Da , vreau, hotarat vreau.
Am dat sa ies din masina. Rolul meu se terminase aici.
– Nu uita ce ti-am spus, Alexandru,iar tu, frumoaso nu uita cine esti !
Masina a plecat lăsand un gol imens pe drumul cu fetițe. Am intrat in
masina mea,cu speranța ca printr-o minune dumnezeiască frumoasa va
descoperi adevarata fericire, fericire care nu e la capatul drumului ci e
chiar drumul. Un drum plin cu obstacole, confuz, anevoios. ..care sa te
faca sa intelegi ca a fi e mai mult decat a avea.Si ca deasupra vieții
tale e întotdeauna o bucățică de cer !